marți, 28 aprilie 2015

Promovarea unui blog

Promovarea unui blog creat presupune: înscrierea lui pe cât mai multe directoare web sau adăugarea în site-uri sau feed-uri care indexează articole sau schimb de link-uri cu alte site-uri. Crearea unui blog - Există mai multe opțiuni de creare a unui blog; pentru începători este recomandată abordarea creării unui blog în variante gratuite (cele mai cunoscute site-uri pe care se pot crea bloguri gratuite sunt: www.blogger.com, www.wordpress.com, www.ucoz.ro sau www.tumblr.com). Pentru prezentarea în curs am selectat varianta de creare a unui blog pe Blogger datorită rapidității de creare și a ușurinței de a administra blogul creat. Operațiunea de creare a unui blog presupune parcurgerea a două etape: a. Crearea unui cont Google; b. Crearea propriu-zisă a blog-ului pe Blogger. Crearea blogului presupune parcurgerea următorilor pași: - Lansarea în execuție a unui browser de Internet (de ex. Internet Explorer, Mozilla Firefox, Google Chrome, ș.a.); accesarea paginii de start www.blogger.com prin tastarea adresei în bara de adrese a browser-ului. După introducerea contului Google și a parolei aferente se lansează pagina de start a site-ului.
 Puteți opta pentru păstrarea profi lului pe care îl aveți deja defi nit pentru contul de e-mail sau schimbarea profi lului, sub altă identitate, prin selectarea link-ului Comutați la un profi l Blogger limitat. 5 Tema 3 Figura 487 – Fereastra de stabilire nume de afișare autor blog Figura 488 – Fereastra de start creare blog nou Cu titlu de exemplificare, am optat pentru această din urmă opțiune, respectiv utilizarea unui nume de afișare diferit de cel existent pe contul de e-mail, respectiv: oraderomana-clasa5a sau Profesor Limba Romana.După selectarea profilului (numelui de afișare pe blogger.com) pe care doriți să îl afișați, selectați butonul Continuați la Blogger.- Pentru crearea unui blog, se va selecta butonul Blog nou; va fi activată pe ecran o nouă fereastră de dialog în care se va defini titlul blogului, prin clic în caseta de text Titlu și adresa blogului (de preferat să fie un nume sugestiv astfel încât adresa să poată fi identificată de cei interesați de subiectul în cauză, cu ajutorul motoarelor de căutare pe Internet), prin clic în caseta de text Adresă. Notă: adresa completă a blogului, la care îl veți regăsi pe Internet, atât dvs. cât și alți utilizatori interesați de conținutul său, este compusă din: nume.blogspot.com (unde nume este textul introdus de dvs. în caseta Adresă). În cazul în care numele introdus de dvs. de la tastatură se regăsește deja pe acest site vi se va comunica indisponibilitatea adresei. Reintroduceți un nou nume care să se diferențieze de primul utilizând sinonime sau formulări diferite celor anterioare. De asemenea, în această casetă de dialog, se va alege un șablon adecvat conținutului blogului dvs (conținut text, fotografii, combinații text cu imagini sau alte variante) dintre cele predefinite. După finalizarea opera- țiunii, selectând butonul Creați un blog ați creat primul dvs. blog și sunteți pregătiți să îi adăugați conținut. Mai jos aveți caseta de dialog completată pentru crearea unui blog sub denumirea Limba Romana – clasa 7a, având aspectul șablonului Simplu.
Odată creat, blogger.com va afișa o fereastră (a se vedea figura de mai jos), în care se confirmă finalizarea cu succes a operațiunii și se oferă posibilitatea vizualizării blogului sau trecerii la operațiunea de încărcare cu conținut a acestuia, cunoscută sub numele de Postare prin clic asupra link-ului Începeți să postați.

Conceptul de blog în activitatea unui profesor de limba și literatura română – creare și editare

  Obiectivul acestei subteme constă în a oferi profesorilor de limba română cunoștințe de fond cu privire la blogging și o serie de modalități prin care blog-ul poate deveni un instrument educațional. Vom prezenta conceptele cu care operează un blog educațional dar și pașii necesari pentru crearea unui blog cu text specifi c materialelor de limba română, inserării de text într-o postare, inserarea unei imagini într-o postare precum și a unui videoclip. 
Noțiuni teoretice Weblogurile sau blogurile au apărut în jurul anului ‚90 și se poate afi rma că sunt la fel de diverse ca și autorii lor. De-a lungul anilor, caracteristicile și funcționalitatea lor a evoluat și s-au dezvoltat împreună cu tehnologiile web. Conform dicționarului dictionary.reference.com un blog este “un site personal care oferă titluri de știri actualizate și articole din alte site-uri care sunt de interes pentru utilizator. De asemenea, poate include intrări jurnal, comentarii și recomandări elaborate de către utilizator”. După Th e Free On-line Dictionary of Computing (Howe, 2010) - “În mod obișnuit „blog” – orice fel de jurnal publicat pe World Wide Web, de obicei, scris de un individ (un „blogger”), dar, de asemenea, de către persoane juridice. Blogging-ul este considerat de unii ca un fenomen social important, deoarece contribuie la schimbul ușor de idei între o comunitate internațională mare și în creștere („blogosfera”). Pagina de pornire, de obicei, prezintă cel mai recent articol și link-uri către articole anterioare, profi lul proprietarului și jurnalele de web scrise de prietenii proprietarului. Există, de obicei, o facilitate pentru cititori aceea de a scrie comentarii în partea de jos a articolelor”. În opinia autorului din computerhope.com (Web-computerhope, 2014). „un weblog sau blog-ul, este o listă de text, imagini, sau alte obiecte care sunt aranjate într-o ordine cronologică…. Blogurile sunt adesea menținute și exploatate de către o singură persoană, actualizate zilnic sau conțin remarci personale despre un subiect, o plimbare personală, etc. În multe cazuri multe bloguri sunt ca un jurnal personal, jurnal sau o privire în viața unui alt individ și poate fi o modalitate foarte bună de a învăța despre oameni, evenimente, locuri.”
Conceptele cu care operează un blog sunt sintetizate de autoarea de pe victoria-theninform.blogspot.ro (Web-blogspot, 2010) astfel: • POST - termen folosit în limba engleză pentru fi ecare însemnare ce aparține unui blog; • COMENTARII – asemănător noțiunii din suita Offi ce; • LINK-uri – legături spre informația inițială sau alte bloguri, etc; • PERMALINK - posturile sunt afi șate în ordinea inversă postării, un permalink permite cititorului să acceseze direct postul dorit; • CATEGORII – un fel de domenii de discuții; • ARHIVA – echivalentul cunoscut pentru acest concept; • RSS Feed (Really Simple Syndication) - o unealtă care permite utilizatorilor să fi e anunțați de fi ecare dată când apare ceva nou pe blog, fără să îl oblige să viziteze URL-ul blogului; • BLOGROLL - o listă cu alte bloguri pe care bloggerul le citește; • TAG – etichete care ajută la defi nirea cuvintelor cheie primare de pe o pagină web. 

Conceptul de blog în activitatea unui profesor de Limba și literatura română – editare

Inserare tabel creat cu ajutorul procesorului de texte Word - În cazul în care aveți de realizat o structurare a informației pe care doriți să o postați pe blog sub forma unui tabel parcurgeți următorii pași: a) Lansați în execuție procesorul de texte Word prin dublu clic asupra pictogramei aferente acestuia pe desktop (sau prin selectarea cu un clic a aplicației din bara de aplicații a sistemului de operare Windows); b) Creați tabelul, defi nind în prima fază structura acestuia (număr de linii și coloane); introduceți, în fi ecare dintre celulele tabelului, informația dorită); c) Selectați întregul tabel prin clic asupra pictogramei din colțul stânga sus a acestuia și copierea tabelului cu ajutorul combinației de taste CTRL + C sau prin selectarea comenzii Copy din meniul contextual afi șat la acționarea unui clic dreapta al mouse-ului; d) Deschideți blogul personal și selectați butonul Postare nouă; în fereastra de postare poziționați cursorul mouse-ului la locația dorită printr-un clic și apoi efectuați operația de lipire a tabelului copiat anterior din Word, fi e prin combinația de taste CTRL + V sau prin selectarea comenzii Paste din meniul contextual afi șat la acționarea unui clic dreapta al mouse-ului; e) Finalizarea operațiunii se realizează prin salvarea conținutului postat, cu ajutorul butonului Salvați, previzualizarea acestuia cu ajutorul butonului Previzualizați și publicarea acestuia pe blog prin clic asupra butonului Publicați. Mai jos aveți ferestrele aferente operațiunii de editare a unui tabel privind Modurile și timpurile verbelor în limba română, creat cu ajutorul procesorului de texte Word și copierea acestuia în cadrul unei postări noi din blogul creat anterior cu titlu demonstrativ, inclusiv previzualizarea postării înaintea publicării conținutului acesteia pe blog. 
– Fereastra postării în care a fost importat (Copy-Paste) tabelul din Word 3 Tema 3  – Fereastra previzualizare postare conținând tabel creat în Word 
 – Fereastra setare Postări și comentarii 5. Inserarea unui comentariu pentru o postare publicată pe blog, răspuns la comentarii publicate și ștergere comentarii publicate Comentarii pentru postări publicate pe blog pot realiza doar utilizatorii care au acces la blog și care au fost autorizați de către autorul blogului în acest sens. Setarea autorizărilor de comentarii pe blog se realizează din opțiunea Setări, Postări și Comentarii din lista cu butoane radio Cine poate face comentarii?. După selectarea opțiunii salvați modificările efectuate cu ajutorul butonului Salvați setările din colțul dreapta sus a ferestrei active. În funcție de opțiunea aleasă, vizitatorul blogului va putea face sau nu, comentarii. Mai jos regăsiți fereastra de setare a opțiunilor aferente postărilor și comentariilor pe blog: Tema 3 4 Inserarea unui comentariu pentru o postare pe blog se realizează urmând pașii prezentați în continuare: a.Selectarea postării pentru care se dorește inserarea comentariului, fie dintre cele afișate pe prima pagină a blogului fie dintre cele deja arhivate; b.Parcurgerea acesteia și, în partea de jos a ferestrei postării, veți regăsi numărul de comentarii aferente postării curente (acestea putând fi vizualizate printr-un simplu clic asupra lor) cât și a informațiilor solicitate pentru adăugarea unui nou comentariu: textul comentariului (inclusiv link-uri sau imagini) și, dacă este cazul, profilul (identitatea) sub care se postează comentariul; c.Pentru finalizarea și publicarea comentariului pe blog se va selecta butonul Publicați existent în partea de jos a ferestrei în care ați introdus comentariul; d.În cazul în care doriți să verificați cum va fi afișat comentariul dvs., înainte de a-l publica pe blog, aveți opțiunea de previzualizare, ce se activează la selectarea butonului Previzualizați. În funcție de opțiunea setată de autor, referitoare la postarea de comentarii pe blog, acesta poate fi publicat imediat ce acționați butonul Publicați sau poate fi trimis inițial la moderare către autorul blogului iar, dacă acesta îl consideră pertinent, acceptă publicarea acestuia pe blog. Pentru exemplificare, mai jos regăsiți fereastra aferentă unui comentariu al unui vizitator identificat cu profilul Anonim, la prima postare de pe blogul creat cu titlu demonstrativ, previzualizarea comentariului și publicarea acestuia pe blog: – Fereastra inserare comentariu  – Fereastra previzualizare comentariu înainte de publicare pe blog  – Fereastra comentariu publicat pe blog 5 Tema 3 – Fereastra publicare răspuns comentariu – Fereastra editare răspuns comentariu publicat pe blog  – Fereastra previzualizare răspuns comentariu  – Fereastra editare răspuns autor blog Răspunsul la un comentariu inserat poate fi efectuat fie de către un alt vizitator al blogului, fie de către autorul blogului, în cazul în care acesta consideră necesară această intervenție. Operațiunea se realizează accesând blogul și postarea în cauză, apoi comentariul la care se dorește a se răspunde. Se va selecta butonul Răspundeți afișat în partea de jos a comentariului, iar în fereastra activată se va putea introduce comentariul dvs. și profilul (identitatea) sub care postați comentariul în cauză. Ca și în celelalte cazuri, există posibilitatea publicării fără verificare a răspunsului inserat sau se poate previzualiza acest răspuns, cu ajutorul butonului Previzualizați, urmând ca după obținerea formei dorite să fie publicat pe blog, prin selectarea cu un clic a butonului Publicați. Pentru exemplificare, mai jos aveți ferestrele aferente unui răspuns la comentariul inserat anterior pentru Prima postare precum și un răspuns al autorului blogului la acest comentariu: Tema 3 6 Ștergerea unui comentariu inserat sau a unui răspuns al unui vizitator al blogului, în cazul în care autorul consideră necesar, poate fi realizat doar de către autor, accesând blogul, iar din fereastra de bază se alege opțiunea Comentarii Publicate; prin clic cu mouse-ul, se va selecta comentariul ce se dorește a fi șters și apoi acționați butonul Ștergere aflat în partea de jos a comentariului ce se dorește a fi șters. Mai jos regăsiți ferestrele aferente operațiunii de ștergere a unui comentariu publicat pe blog: 6. Inserarea unui link în cadrul unei postări pe blog Linkurile utilizate într-o postare pot fi eficiente pentru cazul în care dorim să facem trimitere către o altă adresă pe Internet fie aceasta adresa unei alte postări (pe propriul blog sau pe un alt blog), fie adresa unei surse de documentare în cazul în care s-a utilizat material publicat de către un alt autor. Pentru a se insera un link în cadrul unei postări pe blog se vor urma pașii de mai jos: a. Se va selecta, în fereastra de postare, pictograma aferentă inserării de link-uri; b. Se va activa fereastra Editare link în care se va introduce de la tastatură textul ce se va afișa în cadrul postării și adresa web care va fi accesată la momentul la care vizitatorii blogului vor selecta cu clic pe linkul în cauză; c. Se va selecta butonul OK din fereastra activă și link-ul, așa cum a fost definit de dvs., va fi inserat în cadrul postării. Se poate previzualiza postarea cu ajutorul butonului Previzualizați, apoi se poate publica postarea cu link-ul în cauză, selectând butonul Publicați. Mai jos regăsiți ferestrele aferentă inserării unui link în cadrul postării Prima postare, în care se face referire la sursa videoclipului existent.  – Fereastra publicare pe blog răspuns autor  – Fereastra selectare comentariu ce urmează a fi șters 7 Tema 3 Frecvența arhivelor - La Blogger.com se poate alege frecvenţa cu care să se realizeze arhivarea articolelor: zilnic, săptămânal sau lunar. Optimul se consideră că este, pentru majoritatea blogurilor, arhivarea lunară. Modificarea opţiunii presupune selectare din butonul Settings, opțiunea Archiving și apoi selectarea opțiunii dorite. Arhivele care nu se văd pe pagină nu înseamnă că s-au pierdut. Însemnările sunt toate memorate în baza de date. 

vineri, 17 aprilie 2015

Prietene drag

,

În fiecare zi ţi-am observat tristeţea… neliniştea…Cred că aceste rânduri te-ar putea ajuta… Atunci când te afli într-o relație (fie de iubire, fie de prietenie), în care ești nevoit mereu să te justifici și să faci eforturi ca să arăți cine ești, pleacă. Nu te irosi străduindu-te să le arăți cum și cine ești celor incapabili să vadă și să înțeleagă. Teama, nesiguranţa şi neîncrederea sunt sentimente distructive, pe care nu le meriţi. Când un loc (sau o persoană) îţi produce mai multă tristeţe decât fericire, nu are rost să rămâi. Atunci când te afli printre oameni care îţi spulberă visurile, care te împiedică să evoluezi şi să îţi atingi ţelurile, pleacă. Nu permite nimănui să îţi irosească şansele de a deveni cine vrei să fii şi de a ajunge acolo unde îţi doreşti să ajungi. Fă tot posibilul să trăiești povestea la care visezi! Nu permite nimănui să te facă să crezi că nu meriţi să ai tot ce este mai frumos şi mai bun. Poate că vorbele mele sunt prea lungi…prea complicate…, dar cred că te iroseşti trăind o poveste pe care nu ți-ai dorit-o. Nu datorezi nimănui tristeţea şi nefericirea ta.

miercuri, 15 aprilie 2015

Film - Amintiri din copilarie


CELE MAI FRUMOASE, RARE SI ULUITOARE POEZII DE MIHAI EMINESCU


TOATE SCRISORILE LUI MIHAI EMINESCU (I, II, III, IV, V)


Gheorghe Cozorici recită „Luceafărul" de Mihai Eminescu


Mama de Ion Creangă (fragmente din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă)

"Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieţii , de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie! Şi, Doamne, frumos era pe atunci, căci şi părinţii, şi fraţii, şi surorile îmi erau sănătoşi, casa ni era îndestulată, şi copii şi copilele megieşilor erau de-a pururi în petrecere cu noi, şi toate îmi mergeau după plac, fără leac de supărare, de parcă era toată lumea a mea!
            Şi eu eram vesel ca vremea cea bună şi şturlubatic şi copilăros ca vântul în turburarea sa.
            Şi mama, care era vestită pentru năzdrăvăniile sale, îmi zicea cu zâmbet uneori, când începea a se ivi soarele dintre după o ploaie îndelungată: „Ieşi copile cu părul bălan, afară şi râde la soare, doar s-a îndrepta vremea” şi vremea se îndrepta după râsul meu…
            Ştia, vezi bine, soarele cu cine are de-a face, căci eram feciorul mamei, care şi ea cu adevărat ştia a face multe şi mari minunăţii: alunga nourii cei negrii de pe deasupra satului nostru şi abătea grindina în alte părţi, înfingând toporul în pământ, afară, dinaintea uşei; închega apa cu numai două picioare de vacă, de se crucea lumea de mirare; bătea pământul, sau păretele, la mână sau la picior, zicând: „Na, na!”, şi îndată-mi trecea durerea… când vuia în sobă tăciunele aprins, care se zice că face a vânt şi vreme rea, sau când ţiua tăciunele, despre care se zice că te vorbeşte cineva de rău, mama îl mustra acolo, în vatra focului, şi-l buchisea cu cleştele, să se mai potolească duşmanul; şi mai mult decât atâta: oleacă ce nu-i venea mamei la socoteală căutătura mea, îndată pregătea, cu degetul îmbălat, puţină tină din colbul adunat pe obsasul încălţării, ori mai în grabă, lua funingenă de la gura sobei, zicând: „Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, aşa să nu mi se dioache copilaşul!” şi-mi făcea apoi câte un benchi boghet în frunte, ca să nu-şi prăpădească odorul!… şi altele multe încă făcea…
            Aşa era mama în vremea copilăriei mele, plină de minunăţii, pe cât mi-aduc aminte; şi-mi aduc bine aminte, căci braţele ei m-au legănat când îi sugeam ţâţa cea dulce şi mă alintam la sânu-i, gângurind şi uitându-mă în ochi-i cu drag! Şi sânge din sângele ei am împrumutat, şi a vorbi de la dânsa am învăţat. Iar înţelepciunea de la Dumnezeu, când vine vremea de a pricepe omul ce-i bine şi ce-i rău.

            Dar vremea trecea cu amăgele şi eu creşteam pe nesimţite, şi tot alte gânduri îmi zburau prin cap… căci sprinţar şi înşelător e gândul omului, pe ale căruia aripi te poartă dorul necontenit şi nu te lasă în pace, până ce intri în mormânt!"

Budulea Taichii de Ioan Slavici (apartenenţa operei la specia literară – nuvelă)

Nuvela este o specie a genului epic, în proză, cu un sigur fir narativ, urmărind un conflict unic, iar accentul se pune pe caracterizarea complexă a personajului principal şi nu pe acţiune. Celelalte personaje prezente în text, puţin numeroase, sunt caracterizate succint, în funcţie de contribuţia lor în desfăşurarea acţiunii. Cantitativ, nuvela are întindere mai mare decât povestirea şi este mai scurtă decât romanul.
Opera de faţă aparţine unuia dintre marii clasici ai literaturii române, Ioan Slavici. Dintre operele sale în proză (basme, memorii, nuvele, romane), nuvela constituie punctul central, abordând mai ales teme din viaţa satului. 
Titlul acestei scrieri este dat de formula de adresare, formă de alint, devenită poreclă pe care o primeşte Huţu, fiul lui Budulea, chiar de la tatăl său în timp ce se afla la cursuri în oraş.
Tema este una socială. Se urmăreşte destinul fericit al unui personaj aparţinând lumii satului, care are ambiţie şi disponibilităţi intelectuale deosebite, Mihail Budulea, fiul cimpoieşului din sat.
Ca orice operă epică, „Budulea Taichii” are un narator, care aici este reprezentat de vocea adultă a unui personaj, prieten în copilărie cu eroul nuvelei, Huţu. Este deci un personaj-narator care povesteşte la persoana a III-a când e vorba de Huţu şi la persoana I în puţinele situaţii în care este vorba de sine însuşi. Pe lângă protagonistul operei, Mihai Budulea, apar şi alte câteva personaje care ajută la caracterizarea eroului: Budulea cel bătrân, mama lui Huţu, dascălul satului, profesorul Wondracek, seca Lenca Liuchici – gazda copiilor-, fetele dascălului etc.
Acţiunea este destul de întinsă în timp, dar nu şi în spaţiu. „Budulea Taichii” relatează povestea unui copil de ţărani, muncitor şi talentat care, datorită bunelor rezultate la învăţătură, urcă progresiv pe scara socială, devenind mai întâi învăţător, apoi seminarist, funcţionar bisericesc şi arhivar, pregătindu-se să ajungă episcop. Deşi a pătrunde în elita societăţii româneşti nu era peste putinţa acestui tânăr, el se răzgândeşte brusc şi se întoarce în sat ca să ajungă până la urmă protopop şi să-şi întemeieze o familie.
Acţiunea poate fi prezentată şi pe momentele subiectului. Expoziţiunea ocupă o mare parte din subiectul nuvelei: melancolia naratorului-personaj căruia îi pare bine să şi-l amintească pe Huţu, portretul cimpoieşului din sat -tatăl lui Huţu, şi îndeletnicirile băiatului. Intriga este reprezentată de prietenia naratorului cu Huţu (dacă n-ar fi fost prieten cu Huţu, naratorul nu ar fi putut urmări îndeaproape mişcările acestuia). Desfăşurarea acţiunii prezintă toate etapele evoluţiei lui Huţu, de la elev, învăţator şi seminarist, până la posibilitate de a fi episcop. Punctul culminant este dat de renunţarea la căsătoria cu Livia, Huţu dorind să ajungă monah pentru a deveni mitropolit. Se răzgândeşte însă brusc şi se întoarce în sat. Deznodământul este unul fericit: Huţu se căsătoreşte cu Mili, sora Liviei, fiica cea mai mică a dascălului Clăiţă, şi are un băiat, primul nepot al lui Budulea.
După cum s-a văzut, modul de expunere principal este naraţiunea, dar ea se împleteşte armonios cu descrierea şi dialogul. În ce priveşte stilul, figurile de stil caracteristice operelor epice sunt şi ele prezente. Avem astfel enumeraţii, precum „aşezat, retras şi întotdeauna înţelept; Budulea Taichii”, repetiţii precum „Mergeam dar totdeauna cu el, de el ascultam întotdeauna”. Este prezentă şi antiteza, mai ales în episodul în care se narează prima ieşire în oraş a lui Huţu, spre a fi înscris la şcoli mai înalte şi se descriu stările sufleteşti diferite ale naratorului, ale lui Budulea cel bătrân, ale lui Huţu şi ale dascălului Clăiţă.
Prin toate aceste caracteristici, opera „Budulea Taichii” de Ioan Slavici ilustrează specia nuvelei.


MENIREA DASCĂLULUI

Gânduri ale unui profesor care se încăpățânează să creadă că învățământul românesc are încă o șansă, dacă noi toți, DASCĂLII , formăm o mare echipă!
Îmi permit să-i numesc pe toți colegii din învățământ o mare echipă. Dacă cei din O.N.G –uri  au drept scop salvarea Planetei Pământ de la distrugere, pot spune că dascălii au menirea de a salva învățământul românesc, acum când suntem lăsați cam pe la coada societății!
Stă în puterea noastră de a face ceva frumos pentru copiii pe care părinții i-au lasat în grija noastră pentru a-i pregăti pentru viață!
Consider că fiecare DASCĂL se va regăsi în ceea ce va citi mai jos!
MENIREA DASCĂLULUI (EDUCATOR, ÎNVĂȚĂTOR, PROFESOR)
A fi profesor înseamnă a te ridica deasupra tuturor elevilor și, totuși, a te coborî la mintea lor.
A fi profesor înseamnă a fi capabil de a face 180 de lucruri în acelaşi timp, care nu au nicio legătură cu obiectul pe care îl predai.
A fi profesor înseamnă a comunica zilnic tuturor elevilor cunoștințe fundamentale pentru ei și, în cele mai multe cazuri, să și ai dreptate.
A fi profesor înseamnă a-ți găsi mai mult timp pentru alții decăt pentru tine.
A fi profesor înseamnă a avea veșnic pe față un zâmbet care poate rezista reducerilor de salariu, copiilor cu probleme, părinţilor îngrijoraţi.
A fi profesor înseamnă a-ţi continua meseria şi atunci cănd părinţii îţi pun fiecare mişcare la îndoială şi cănd alţii nu te susţin.
A fi profesor înseamnă a avea 6 perechi de mâini să ajungi să le faci pe toate, dar mai ales 3 perechi de ochi: o pereche să-l vadă pe elev aşa cum este el în realitate şi nu cum l-au etichetat alţii; altă pereche să fie plasată la spate pentru ca profesorul să vadă ce nu este de văzut, dar trebuie cunoscut; ochii din faţă sunt doar pentru a vedea cum se comportă copilul, pentru ca mai apoi să poată reflecta asupra acestui comportament şi să poată spune: “ Înţeleg şi cred în tine”.
A fi profesor înseamnă a veni la muncă chiar şi când eşti bolnav, înseamnă a preda unei clase de copii care nu vor să înveţe, înseamnă a păstra un loc special în inima ta pentru copiii care nu sun ai tăi, înseamnă a înţelege toate frământările prin care trec cei aflaţi în dificultate.
A fi profesor înseamnă a avea inimă bună, dar şi dură uneori, înseamnă a juca câte o scenetă în fiecare oră cu alţi actori.
A fi profesor înseamnă a avea pe obraz o lacrimă: pentru bucuria şi mândria de a vedea cum un copil reuşeşte să rezolve şi cea mai mică sarcină; pentru singurătatea copiilor cărora le e greu să se adapteze; pentru compasiunea faţă de sentimentele părinţilor. Lacrima pe obraz vine din durerea de a nu putea ajunge la unii copii şi dezamăgirea pe care o simt ei; vine când profesorul a stat un an sau mai mulţi cu o clasă şi trebuie să-şi ia rămas bun de la acei copii şi să fie gata să întâmpine o nouă generaţie.

Cine poate să înţeleagă toate acestea, acela înseamnă că e profesor şi drumul lui, cu bucurii şi cu dezamăgiri, se va împleti cu destinul copiilor pe care îi va educa şi îi va pregăti pentru viaţă.

Serbarea bradului















Dragobetele, sărbătoarea autentică românească









Activitate din cadrul cercului pedagogic